vineri, 23 octombrie 2009

Boboaca de Caragiale!

Bine inteles sunt o boboaca ,in liceul Caragiale , care, iata-ma am trecut peste o luna de scoala si sunt teafara si nevatamata in ciuda tuturor zvonurilor si descurajarilor spuse de fosti colegisi persoane cunoscute , care probabil erau invidioase : “ Cum tu? In Caragiale? N-o sa faci fata! De ce te-ai dus acolo? “... iar sirul descurajarilor continua. Insa au fost si persoane care m-am felicitat , m-au incurajat si mi-au fost alaturi.
Imi aduc aminte , de prima zi, timida si usor speriata de imensitatea liceului , cu zambetul pe buze , entuziasmata incercand sa-mi gasesc colegii pe care ii cunoscusem doar din poze , pe timpul verii.Tot asa si intamplarile amuzante incercand sa-I gasesc prin multime, prima impresie si primele cuvinte : “ Heii! Tu esti? Te credeam diferita!” . Dupa care am mers impreuna la baza sportive unde era presupusa “deschidere”.Recunosc ca eram prea ocupati sa povestim tot felul de lucruri pentru a asculta discursul lungggg al directorului.Bineinteles ca participam si noi...cu aplauze , exclamatii etc.Totul s-a intamplat foarte repede , la fel si intalnirea cu profesorii, primele note ( care nu au fost prea bune , norocul meu ca nu s-au trecut in catalog :D ) , si uite-asa au trecut patru saptamani , oarecum grele , departe de familie insa aproape de noi prieteni cu care voi sta patru ani si probabil legatura se va mentine si dupa terminarea liceului.
Razand imi amintesc prima vineri cand urma sa plec acasa , viteza cu care coboram scarile cu tot felul de bagaje agitate de mine dar nu-mi pasa pentru ca in sfarsit era vineri si plecam acasaaaa ! Toata lumea ma privea ciudat si probabil asa eram , fericita ,euforica traind aceeleasi sentimente in fiecare vineri seara coborand pe scari.Tot razand imi aduc aminte si prima luni , urcand cu bagajele , scarile ce pareau infinite , bombanind , cu ditamai cearcanele si enervate la culme…luand cate o treapta in picior.
Acum , aici , stand pe pat , cu toate cartile intinse in jurul meu si cu o ciorna pe care scriu acest articol ma uit la ceas si vad ora 13.00.La 13.30 incep orele si nici macar tema mea nu e gata , nici macar nu mi-am invatat si totusi : Wow! Sunt boboaca de Caragiale !

Anaa :x

Un comentariu:

  1. Dragă bobocică, te rog, pune diacritice! E musai, doar sunteţi filologi !!! Dacă nu voi, atunci cine ? Se pierde tradiţia. Chestie de reputaţie, până la urmă !

    RăspundețiȘtergere